Elevii de la Liceului Vocațional de Arte Plastice Hans Mattis-Teutsch Brașov şi-au dorit un spaţiu exterior prietenos, pentru recreere şi pentru desfăşurarea orelor într-un cadru non-formal. Ioana Aldea, arhitect, a pus dorinţele elevilor în centrul proiectului pe care l-a dezvoltat şi cu care a aplicat la Ştiinţescu Braşov. Ce a urmat? Elevii au fost implicaţi într-un proces complex de dezvoltare de concept, proiectare și execuție, în care au aplicat cunoștințe de matematică, fizică, geometrie descriptivă şi desen și au exersat lucrul în echipă, pentru ca în final să se bucure de un mobilier şi un spaţiu urban, perfect pentru nevoile lor.
CUM A ÎNCEPUT TOTUL
Care este numele proiectului pentru care ați obținut finanțare?
De-a designul de mobilier.
Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?
În contextul învățământului tradițional în cadrul instituțiilor din Brașov prea puțin se pune accentul pe petrecerea timpului în aer liber, lucru care este rezervat aproape exclusiv scurtelor pauze între ore. Chiar și atunci, datorită lipsei dotărilor din curtea școlilor elevii petrec în aer liber mai puțin de 20 de minute pe zi în timpul programului școlar, în multe zile chiar deloc. În discuțiile cu elevii în cadrul opționalului ”De-a arhitectura în școala mea” desfășurat în cadrul Liceului Vocațional de Arte Plastice Hans Mattis-Teutsch Brașov, dar și cu profesorii, revine întotdeauna dorința lor de a avea un spațiu exterior pe care să îl folosească în zilele în care vremea este frumoasă, atât pentru a muta orele de clasă într-un cadru non-formal, cât și pentru a avea un spațiu plăcut pentru a-și petrece pauzele dintre ore, trecând prin toate etapele și constrângerile unui proiect real. În etapa de concept, proiectare și execuție a spațiului, elevii urmau să aplice cunoștințele de matematică, fizică și geometrie descriptivă, desen, dobândite în cadrul școlii și să exerseze competențele de lucru în echipă.
Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?
Cred că elevii, utilizatorii de zi cu zi ai școlilor, sunt cei mai în măsură să ne informeze despre cum și-ar dori să fie școala care să-i pregătească pentru viață și, de aceea, am luat în considerare acest proiect educațional de design participativ în care elevii își pun în practică dorința de a avea un spațiu de învățare în aer liber pe tot parcursul anului. Astfel, când am avut oportunitatea să aplicăm la finanțarea oferită de Fondul Științescu, am considerat această idee ca fiind cea mai potrivită pentru echipa noastră.
Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?
Proiectul cu care am aplicat are la bază analiza realizată în cadrul proiectului ”De-a arhitectura în școala mea” al Asociației ”De-a arhitectura”, desfășurat în cadrul Liceului Vocațional de arte Plastice HMT Brașov. Am dorit să păstrăm, atât prin denumire această legătură, cât și prin abordarea deschisă, multidisciplinară și prin principiul de abordare a învăţării prin proiect aplicată pe un exemplu concret pe care ei îl cunosc şi utilizează, şcoala.
PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE
Cum ați ajuns pasionată de acest domeniu științific și ce vă place la el?
Pasiunea pentru arhitectură o am dintotdeauna, o pasiune care s-a dezvoltat pe măsură ce am studiat, am experimentat și am lucrat în diferite proiecte. Momentul în care am început să lucrez cu copiii ca arhitect voluntar în programele de educație de arhitectură și mediu construit a deschis un nou capitol, în care am conștientizat, odată în plus, cât de important este ca profesioniștii din diferite domenii să împărtășească experiența lor cu elevii.
Cel mai mult îmi place modul în care se îmbină științele exacte cu arta, rigurozitatea tehnică cu inspirația.
De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?
Înțelegerea domeniului mediului construit dă posibilitatea elevilor să descopere şi să îşi dezvolte un mod de gândire şi o abordare a problemelor specifice arhitecţilor şi designerilor („design thinking”) prin realizarea de propuneri prin care să îmbunătăţească sau să reimagineze spațiul, fiind implicaţi astfel într-un proces de învăţare activă, în care îşi folosesc simţul practic şi creativitatea. Elevii au posibilitatea să pună în practică cunoștințele teoretice dobândite în cadrul mai multor discipline din categoria științelor exacte prin intermediul designului. Depășirea stadiului de proiect, abstract și școlăresc și atingerea nivelului de realizare practică, și execuție a unui obiect de tip mobilier urban pe care să-l folosească zilnic, le deschide orizontul și le crește încrederea în forțele proprii.
APLICAȚIA
Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? (poate cineva care v-a pus la dispoziție o sală; poate voluntari care s-au ocupat de diverse sarcini).
Resursele financiare au fost acoperite în mare parte din finanțarea de 12000 lei obținută. Pentru cea de-a doua etapă a proiectului, am beneficiat de sponsorizări de la companii private din orașul Brașov cu domeniul de activitate în mediul construit. Resursele de spațiu și dotări pentru desfășurarea atelierelor atât în sălile de clasă, cât și în curtea școlii, au fost puse la dispoziție de către școală. În ceea ce privește resursele umane, am beneficiat de ajutorul arhitecților voluntari din cadrul Asociației ”De-a arhitectura”, cât și de profesori ai Liceului Vocațional de Arte Plastice HMT.
În ce au constat experimentele și cum au reacționat copiii?
În diferitele etape ale proiectului, elevii au participat la toate etapele unui proiect real. Aceștia au învățat cum să analizeze nevoile specifice ale utilizatorilor unui spațiu (exterior, în cazul nostru) în concordanță cu datele concrete ale cadrului natural și să propună o soluție pentru rezolvarea acestora în cadrul unui atelier în care au proiectat un ansamblu cu funcțiunea de spațiu educațional și de relaxare în aer liber. După alegerea soluției pe care am implementat-o, am organizat o serie de ateliere de proiectare și execuție, în care au învățat să aplice principii constructive, să traseze și să poziționeze în spațiul real ansamblul detaliat, să adapteze soluțiile la realitatea din teren, să experimenteze la scară 1:1 cu elementele existente. În etapa a doua a proiectului, elevii au participat la construcția și finisarea unei structuri ușoare din lemn care a devenit spațiu expozițional și de curs în aer liber.
Au fost și peripeții?
În timpul atelierelor în aer liber am avut multe momente neprevăzute pe care a trebuit să le manageriem, de la organizarea terenului, la transportul materialelor în cele mai creative feluri prin improvizarea unor scripeți și platforme culisante, toate la inițiativa elevilor, puși în fața unor probleme și a nevoii de a găsi rezolvări, în timp real.
Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?
Feedback-ul părinților a fost pozitiv și am avut susținerea acestora, în special pentru atelierele organizate în vacanța de vară sau în zilele de sâmbătă. În timpul vizitei la evenimentul de inaugurare al ansamblului, aceștia au avut posibilitatea să se bucure împreună cu elevii.
BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”
Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?
Cea mai interesantă etapă pentru elevi a început cu momentul în care s-a conturat amenajarea exterioară, după etapele de proiectare și trasare, efectiv în etapa de execuție. Cred că satisfacția de a vedea un rezultat concret al muncii de studiu și proiect este motorul care poate să genereze cele mai interesante rezultate în procesul de învățare.
Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?
Pentru un alt proiect în care disciplinele din categoria științelor exacte să fie aplicate prin intermediul designului, cred că urmarea firească ar fi implementarea unui proiect în spațiul public urban, cu o echipă de elevi din mai multe unități școlare, care să identifice o problemă a spațiului și să propună soluții de rezolvare a acesteia într-un proiect de design participativ.
Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?
Experiența acumulată în implementarea proiectului, cu ajutorul finanțării oferită de Fondul Științescu, a fost interesantă și constructivă, iar alăturarea unor proiecte diverse din domeniul științelor cred că aduce un plus pentru orice proiect din acest domeniu.
Foto credit: Ioana Aldea
Programul Ştiinţescu este implementat la Braşov de Fundaţia Comunitară Braşov și susținut la nivel național de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR.
Ediția 4.0 (2020-2021) a beneficiat de sprijinul financiar al companiilor: RAP Group, ATOS, Benchmark Electronics, Miele, Duvenbeck,
