Adina Vanciu Rău este seismolog şi mentor Ştiinţescu pasionat. Adina a creat în jurul Observatorului Seismologic din Timişoara un ecosistem dedicat creativităţii şi educaţiei, unde cei mici pornesc în călătorii spre centrul Pământului şi se întorc fascinaţi şi dornici să revină la Seismo Lab în grupuri tot mai mari.
CUM A ÎNCEPUT TOTUL
Cum ați aflat de Fondul Științescu?
Am aflat de Fondul Științescu de la un coleg de servici de la Institutul pentru Fizica Pământului – Măgurele.
Care este numele proiectului pentru care ați obținut finanțare?
Seismo Lab – Ghid Virtual în 2020 şi Seismo Lab Interactiv în ediţia din 2021.
Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?
Am încercat să-mi imaginez ce mi-ar plăcea mie să văd şi să fac într-un astfel de loc dacă aş fi din nou copil.
Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?
Seismo Lab – Interactiv vine în completarea proiectului Seismo Lab – Ghid Virtual care s-a desfășurat chiar la începutul pandemiei când restricțiile erau mult mai aspre. De la prezentări online am ajuns la vizitarea Observatorului Seismologic, deschizând astfel această locaţie în scopuri creativ-educaționale.
Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?
Seismo Lab a fost un vis schițat de mult timp, Fondul Științescu a apărut la momentul oportun și mi-a dat șansa de a-l pune în practică.
PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE
Cum ați ajuns pasionat/ă de acest domeniu științific și ce vă place la el?
Seismologia este o pasiune insuflată de părinți, iar la o bună parte din evoluţia acestui Observator am fost martoră de-a lungul copilăriei și adolescenței mele. Pe măsură ce am început să învăț mai mult, am descoperit frumusețea geoştiinţelor și am înțeles că deși aparent cutremurele de pământ par a fi înfricoșătoare, ele fac parte din ritmul firesc și complex a evoluţiei Pământului și sunt în fapt la fel de normale ca o ploaie de vară.
Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?
Eroul meu este TATA! Am crescut văzându-l depănând stații seismice, făcând schimbul rolelor de hârtie la seismometre, venind la servici la orice ora din zi sau noapte dacă avea loc un cutremur în Banat, deplasându-se în zonele afectate de cutremure, discutând cu oamenii sau acordând interviuri. L-am urmărit lucrând neobosit la brevetul lui de invenţie, un dispozitiv de inchidere automată a alimentării cu gaz în caz de cutremur. Am fost lângă el când a construit simulatorul seismic cu care lucrez acum în cadrul proiectului Seismo Lab şi pe care testăm machetele realizate de copii. Mi-ar fi plăcut să fie şi acum aici să vadă ce am mai făcut la Staţia Seismică Timișoara dar e într-un loc mai bun acum.
De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?
Cred sincer că dacă reușim să ne apropiem mai mult de tânăra generație, prin metode adaptate vârstei și necesităților copiilor putem să livrăm informații specifice geoştiinţelor într-un mod plăcut, distractiv şi creativ. Dacă înțelegem un fenomen, așa cum sunt cutremurele de pământ, teama se transformă în siguranţă. Elevii de acum, vor fi adulţii de mâine care, sperăm că vor știi cum să acţioneze și reacţioneze în caz de cutremur. Dacă învață de acum câteva noțiuni elementare și își fixează câteva repere (prin joc, discuţii și experimente), în viitor, în cazul unui cutremur puternic, s-ar putea să le fie de mare folos.
APLICAȚIA
Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? (poate cineva care v-a pus la dispoziție o sală; poate voluntari care s-au ocupat de diverse sarcini).
Mă bucur că am avut sprijinul Institutului pentru Fizica Pământului în toate activitățile proiectului Seismo Lab dar și deschiderea profesorilor care au venit în vizită cu clasele de elevi. A fost destul de greu, reglementările se schimbau de la o săptămână la alta, vacanțe prelungite sau sincronizarea programelor sunt doar câteva aspecte organizatorice de care ne-am lovit. Într-un final am reușit, împreună să mergem mai departe, iar când nu s-a putut fizic, am avut prezentări online.
În ce au constat experimentele și cum au reacționat copiii?
Vizitele la Seismo Lab Interactiv s-au desfășurat ca un tur ghidat al Observatorului în care s-au întrepătruns jocurile, cu prezentările și experimentele. Intrarea în Observator este dominată de tabloul profesorului Ioan Curea (fondatorul serviciului seismologic bănățean), după o scurtă istorisire, vizita continuă cu intrarea în sala aparatelor analogice, unde elevii află informații despre sursele seismice din România, reţeaua seismică națională și pot vedea cum funcționează un seismometru. Folosind un seismometru educaţional tip Slinky, elevii pot vedea în timp real, pe un monitor, cum se înregistrează mișcările pământului în timp ce ei fac sărituri lângă dispozitiv. Continuăm apoi cu un joc interactiv „Seismo Quizz” în care copiii trebuie să identifice răspunsul corect pe un panou luminos fixat pe perete.
Vizita continuă cu parcurgerea materialelor informative expuse în interiorul Observatorului, unde pot afla o serie de informații interesante și folositoare. Pe o tablă magnetică pot asambla megacontinentul Pangeea sau pot lucra în echipe la puzzle-ul tectonic în care trebuie sa potrivească plăcile tectonice pentru a întregi harta Pământului. Cei mici se pot juca cu două seturi de cuburi, unde pe fiecare faţă vor descoperi informații și imagini legate de strctura internă a Pământului, pot colora fişe de activități sau rezolva rebusuri tematice. Folosind elementele interconectabile vizitatorii își pot construi machete și structuri pe care apoi le testăm pe simulatorul seismic. Folosind simulatoarele seismice din dotare, elevii pot observa demonstrarea fenomenului de lichefiere a solului ca efect secundar al unui cutremur sau pot afla mai multe informații despre sistemele de protecţie a clădirilor în caz de cutremur. Intâlnirea continuă cu o discuție despre măsurile de protecţie seismică pe care trebuie să le cunoaștem – realizăm împreună rucsacul de urgență. În cadrul proiectului am avut 3 workshopuri de rezilienţă seismică, în care am testat diferite structuri și am discutat despre riscul seismic. În cadrul acestor întâlniri, 50 de elevi au primit câte un rucsac pentru situații de urgență complet echipat.
Au fost și peripeții?
Bineînţeles! Nu doar cei mici sunt curioși, și cei mari simt de multe ori nevoia să exploreze tactil mediul înconjurător. Nu a fost distrus nimic, doar că fiind vorba de niște aparate extraordinar de sensibile care, deşi momentan nu sunt funcţionale, nu trebuie atinse pentru a le putea conserva și pentru generațiile următoare.
Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?
Da! Mai ales în situația când unul dintre copiii care a fost în vizită are frați sau surori. Am avut ocazia să fiu contactată ulterior de părinți, care m-au sunat pentru a întreba dacă se mai pot organiza vizite. Toată lumea a fost bine primită, avem chiar și vizite programate pentru 2022.
BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”
Cum v-a ajutat experiența asta?
Să lucrezi cu copiii este o experienţă incredibilă! Mi-am depăşit tracul de a vorbi în public, am învăţat să mă adaptez fiecărui grup de vizitatori, în funcție de vârstă şi de feedback-ul pe care îl primeam de la ei (priviri, curiozități, sfere de interes).
Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?
Da, în timp ce copiii au descoperit lumea geoştiinţelor, eu am avut șansa să descopăr punctele cheie care le stârnește curiozitatea și creativitatea. Pentru mine, Seismo Lab a devenit o aventură a cunoașterii.
Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?
Momentan nu cred ca aş schimba nimic, dar mă gândesc la o continuare a proiectului în direcția explorării.
Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?
Absolut! Am cunoscut dascăli implicați în activitățile cu elevii, cum mai rar întâlnești. A fost extraordinar să lucrăm împreună.
VIITORUL ȘTIINȚESCU
Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?
Observ cu bucurie receptivitatea celor care au vizitat Seismo Lab și dorința lor de a reveni. Cred că acest proiect ar putea continua atât cu activități de explorare pe teren, cât şi cu prezentări în care să ajungem și în zone mai puțin favorizate (zone rurale, prezentări în școli).
Foto credit: Mircea Ilcău
Programul Ştiinţescu este implementat la Timișoara de Fundaţia Comunitară Timişoara și susținut la nivel național de Federaţia Fundaţiile Comunitare din România – FFCR. Au făcut posibil fondul în 2021: Hamilton Central Europe, părtaș la poveste, încă de la înființarea programului la Timișoara, în 2018; HELLA România, partener local din 2019 şi Romanian-American Foundation, finanțator strategic național.
