Attila Szakacs locuiește în Luduș, este student și mentor prin programul Științescu Mureș la care a aplicat pentru finanțarea unor experimente de evidențiere a funcțiilor organismului uman.
CUM A ÎNCEPUT TOTUL
Cum ați aflat de Fondul Științescu?
De Fondul Științescu am aflat de la fosta mea profesoară de biologie, Eleodora Macavei, o doamnă cu mult bun simț, inteligentă și nu în ultimul rând un profesor foarte implicat în educarea și pregătirea elevilor în tainele biologiei, cu abilități pedagogice desăvârșite.
Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?
Ideea de a aplica a fost tot a doamnei profesoare Eleodora Macavei, idee care a fost inițial dezvăluită mie în scopul unui sfat sincer și totodată pentru un sprijin din partea mea în cazul în care proiectul ar fi fost acceptat. Ea s-a născut din necesitatea includerii lucrărilor practice în procesul de studiu al științelor naturale, pentru o înțelegere mult mai bună a proceselor biologice, fizice și chimice ce au loc în organisme.
Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?
Formularea a rămas cea originală, clară și concisă, fără a aduce vreo modificare ideii inițiale. Hotărârea s-a luat privind în ansamblu tot sistemul de învățământ românesc și vizualizând cea mai mare lacună pe care aceasta o prezenta și încă o prezintă: Lipsa practicului în procesul de studiu.
Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?
Ideea de titlu a oglindit ceea ce proiectul urma să demonstreze. Alegerea lui nu a fost un proces simplu, însă nici unul complicat, datorită faptului că geneza acesteia a stat la baza ideii cu care am aplicat.
PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE
Cum ați ajuns pasionat de acest domeniu științific?
Pasiunea mea a nu a început din timpul copilăriei, nici pe departe. Ea este rezultatul unei ”erori” sau mai bine zis ”frici”, care a început la sfârșitul clasei a VII-a, după examenul de Evaluare Națională. Neavând media necesară admiterii la profilul (uman), specializarea și liceul dorit, am fost admis la cu totul alt profil (real), opus celui care mi-l doream. Mentalitatea mea nu era construită la momentul respectiv pentru a agrea materiile corespunzătoare profilului real, astfel frica de a rămâne corigent m-a împins spre a recapitula în vara dintre clasa a 8-a și a 9-a toată materia corespunzătoare ciclului gimnazial la materiile: fizică și chimie. O ”nesăbuință” de a mea a făcut să aleg de pe raftul personal de cărți o carte de știință și să deschid într-un mod foarte precis la capitolul: ”Studiul Organismelor”. Citind, am rămas fascinat de subiectul descris în acea carte și dezamăgit de neștiința mea. Astfel s-a născut pasiunea mea pentru domeniul științific, într-un mod inocent, totul părând a fi o simplă greșeală dar, de fapt, a fost cel mai frumos lucru ce mi s-a întâmplat: mi s-a închis o ușă, însă mi s-au deschis alte mii.
Ce vă place la acest domeniu?
Îmi place faptul că nu prezintă un sfârșit, mereu există ceva nou ce așteaptă să fie descoperit.
Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?
De la toți oamenii de știință am avut ceva de învățat, toți m-au inspirat în felul lor prin poveștile lor de viață și experiențele personale marcate de autenticitate, însă există un om care m-a inspirat și mă inspiră și în prezent: este vorba de prof. dr. Ștefan Florian, unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa Centrală și de Est.
De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?
Este foarte important pentru copii și tineri să înțeleagă importanța științelor în prezent. Fie că este vorba de robotică, biologie sau matematică, deoarece acestea stau la baza formării universului ca un tot unitar, cooperând între ele pentru a ilustra realitatea. Astfel, cu cât mai repede un copil conștientizează importanța științelor în viața fiecăruia dintre noi, cu atât societatea o să fie mai educată și conștientă de problemele care privesc toate organismele de pe acest Pământ, inclusiv Pământul însuși.
APLICAȚIA
Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? (poate cineva care v-a pus la dispoziție o sală; poate voluntari care s-au ocupat de diverse sarcini).
Resursele noastre desigur că s-au rezumat în primul rând la bani, pentru a cumpăra materialele necesare derulării proiectului. Însa din punctul meu de vedere, ceea ce a fost mai important decât banii, au fost oamenii. Voluntarii de care am fi putut dispune inițial au fost prea mulți pentru cerințele mele personale, însă și pentru proiect în sine. Astfel, toți voluntarii doritori au fost supuși inițial unui test ce urma să ilustreze cunoștințele lor în materie de științe biologice. Nu am dorit să am lângă mine o echipă nepregătită, astfel, voluntarii au fost oameni bine pregătiți și instruiți, aceștia fiind: Sebastian Cioban, Bianca Crăciun, Cristina Stoica și Lorena Popa. Desigur, am avut la dispoziție laboratorul de biologie din partea Liceului Tehnologic nr.1 Luduș, bine echipat pentru a putea susține prezentări atât teoretice cât și practice, precum și susținerea cadrelor didactice din acest liceu, în special cea a doamnei profesoare Eleodora Macavei dar și a elevilor din acest liceu prin materialele biologice pe care ni le-au procurat pentru a putea realiza lucrările practice.
În ce au constat experimentele?
Experimentele au constat în evidențierea funcțiilor organismului uman. În alte cuvinte, disecții pe organe prelevate de la animale sacrificate în abatoare sau aduse de participanți și evidențierea structurii lor în corelație cu funcțiile pe care acestea le îndeplinesc. Experimente biochimice pentru a evidenția importanța chimiei în funcțiile organismului uman, animal cât și vegetal. De exemplu, importanța enzimelor salivare pentru digestia amidonului. Experimente biofizice, cum ar fi optica vederii sau cum structura atomică a obiectelor interferează cu senzațiile percepute de organisme, pentru a ilustra de asemenea importanța fizicii în procesele fiziologice.
Cum au reacționat copiii?
Aceștia au rămas uimiți de după fiecare lucrare practică și în mod cert au plecat acasă cu un bagaj științific mult mai bogat. Speranța și fericirea din ochii acestor elevi m-au determinat să îmi continui activitatea și desigur că pe mine personal m-au făcut mai fericit.
Au fost și peripeții?
Desigur că au fost, ca în orice proiect. Ultima peripeție s-a întâmplat chiar anul trecut când un elev a leșinat în momentul în care a văzut materialele biologice, însă din fericire nu a avut nevoie de îngrijiri medicale și s-a reîntors la bancul de lucru. O altă peripeție a fost în momentul în care am disecat un stomac care încă avea material nedigerat în acesta, iar mirosul s-a simțit pe tot holul școlii corespunzător laboratorului de biologie.
Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?
Nu.
BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”
Cum v-a ajutat experiența asta?
Această experiență m-a ajutat foarte mult la categoria ”public speaking”, gestionarea timpului și emoțiilor în momentul în care vorbesc în fața unui public, cât și la elaborarea unei prezentări. M-a ajutat la formarea mai multor contacte și prietenii, cât și în consolidarea celor deja existente. A crescut respectul și încrederea elevilor și profesorilor față de mine în vederea elaborării unei lucrări sau colaborări, cel mai mare câștig din punctul meu de vedere.
Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?
Da, iar această revelație am avut-o chiar la sfârșitul primei lucrări practice și a constat în faptul că elevii din România își doresc să aibă parte de lucrări practice în cadrul orelor de studiu și se implică în aceste proiecte, chiar cu materiale aduse de ei dacă cineva le cere acest lucru. Însă, din păcate, sunt puțini cei care le cer acest lucru, implicarea, și astfel apare ignoranța care omoară orice licăr de speranță pentru un viitor științific în școlile din România.
Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?
Baza ideii ar rămâne exact la fel, nu aș schimba absolut nimic, deoarece îmbină perfect atât știința, cât și tehnologia.
Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?
Categoric, este un punct de start pentru orice doritor care vrea să înceapă un proiect bazat pe știință.
VIITORUL ȘTIINȚESCU
Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?
Prin oameni. Implicarea oamenilor reflectă gradul de dezvoltare al oricărui program sau al oricărui proiect. Cu cât programul reușește să atragă mai mulți oameni competenți cu atât dezvoltarea acestuia o să fie mai mare, deci implicarea oamenilor este direct proporțională cu succesul unui program. Comunitatea are un rol foarte important în această dezvoltare, deoarece toate programele sunt destinate comunității sau unei societăți, indiferent de componenta acesteia. Deci implicarea acesteia este foarte importantă și ea reflectă practic mișcarea comunitară unui program sau proiect.
Știți pe cineva care-ar fi dispus să dea o mână de ajutor ediției viitoare?
Am căutat din răsputeri în ultimul meu an de liceu măcar un doritor să preia ideea proiectului și să o ducă mai departe. Însă eforturile mele au fost în zadar, negăsind niciun doritor pentru preluarea ”cheii” proiectului.
Sursă foto: Bîrli Photography, https://www.facebook.com/ludusbio/
Rezumat proiect: http://mures.stiintescu.ro/arhiva_2017_2018/biotech-ii/
http://mures.stiintescu.ro/arhiva/biotech-evidentierea-experimentala-functiilor-organismului-uman/
