Valeriu Apostol – Viitor ecologic
16/01/2019

Dacă fizica s-ar întâlni cu robotica, iar matematica cu informatica, proiectarea și modelarea 3D, atunci numărul tinerilor care ar îmbrățișa o carieră în IT, inginerie, robotică sau cercetare ar fi mult mai mare. Aceasta este una din concluziile mentorului Valeriu Apostol, informatician pasionat de programare și rețelistică, în urma proiectului cu care a aplicat și a primit finanțare din partea Științescu Galați pentru a dezvolta împreună cu elevii un sistem solar susținut de o eoliană amplasat într-un parc. Magnetizați de activitățile din cadrul proiectului ”Educație și Știință pentru un Viitor Ecologic”, elevii au dus vestea mai departe și au atras mai mulți entuziaști care s-au implicat activ.

 

 

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

Cum ați aflat de Fondul Științescu?

Am aflat din mediul online.

Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?

De mai mult timp am avut în vedere reabilitarea si amenajarea cu stâlpi de iluminat a parcului din curtea liceului, lucru care s-a pliat perfect pe o la fel de veche dorință de a construi și o turbină eoliana cu ax vertical și care au căpătat viață odată cu aplicația depusă pentru proiectul finanțat prin Fondul Științescu.

Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?

Inițial proiectul era unul mai amplu și cuprindea în plus echipamente mai multe de măsură și control și activități de construire a panourilor solare de la zero folosind celule fotovoltaice, panouri ce ar fi urmat sa fie dotate cu track-ere (dispozitive de urmărire a soarelui), dar din considerente de buget am lăsat câteva activități pentru proiecte viitoare.

Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?

Titlul proiectului e primul care mi-a venit în minte și am considerat că atinge toate obiectivele propuse în proiect.

PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE

Cum ați ajuns pasionat de acest domeniu științific?

De când mă știu am fost fascinat de partea experimentală și inovativă a ceea ce învățam la școală. Cu timpul, am dezvoltat o pasiune pentru domeniile cu puternică componentă IT (programare, rețelistică, robotică etc) și pentru domeniile legate de producerea și dezvoltarea capacităților de producere a energiilor din surse regenerabile.

Ce vă place la acest domeniu?

Faptul că de fiecare dată când lucrez la un proiect de tip STEM descopăr noi și noi provocări, ce au darul de a mă ține conectat la noile tehnologii din IT și de a dărui permanent din cunoștințele și ideile mele generațiilor tinere ce vin din urmă.

Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?

Pentru ușurința cu care a reușit sa explice inexplicabilul prin teoriile relativității, eroul meu dintotdeauna e Albert Einstein. Mai nou, totuși, pentru curajul de a investi și de a o lua de la capăt ori de câte ori lucrurile nu au mers cum ar fi vrut, pot spune că, pentru mine, un erou în ale științei este antreprenorul Elon Musk.

De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?

Provocările societății noastre în acest început de mileniu 3 sunt în cea mai mare parte legate de știință și tehnologie. Nu mai este niciun secret pentru nimeni ca viitorul adult care va stăpâni științele exacte și va alege o cariera în tehnologie, inginerie, IT, va avea asigurat în mare măsură un viitor frumos, interesant și fără grija zilei de mâine. În același timp este foarte bine știut că un copil are nevoie sa treacă prin experiențe proprii pentru a realiza cât de mult îi place să urmeze un domeniu high-tech și cât de frumoasă și interesantă poate fi știința. Nu de puține ori, din cauza programelor școlare pline de teorie și foarte stufoase, elevii pot căpăta reticență față de științele exacte, dar dacă fizica s-ar întâlni cu robotica, iar matematica cu informatica și proiectarea și modelarea 3D atunci sunt ferm convins că numărul tinerilor care vor îmbrățișa o carieră în IT, inginerie, robotică, cercetare etc va fi mult mai mare.

APLICAȚIA

Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? 

Fiind un proiect cu totul neconvențional, am avut nevoie de resurse materiale și umane foarte variate: de la rășină epoxy, magneți de tip neodim până la sârmă de cupru, tablă, șuruburi, ciment etc, de la elevi de toate vârstele, cadre didactice și nedidactice până la mecanici și sudori veniți în ajutor de la Damen SA.

În ce au constat experimentele?

Tot proiectul a fost în sine un experiment. Atât partea de conversie a energiei eoliene în energie electrică cât și partea de comandă și control a fost de la început și până la sfârșit bazat pe invenție. Deși știam de unde plecăm, unde trebuie să ajungem și cam ce avem de făcut, am fost nevoiți sa inventăm, experimentăm și să îmbunătățim pe tot parcursul proiectului elementele constitutive necesare în construcția turbinei, a palelor și a panoului de control.

Cum au reacționat copiii?

O surpriză foarte plăcută pentru mine a fost reacția copiilor, mai ales a celor de gimnaziu care prin întrebările și interesul lor pentru proiect mi-au demonstrat încă odată că teoriile seci de la ore sunt mult mai interesante atunci când sunt puse în practică și că ceea ce pot învăța din astfel de proiecte în care ei descoperă pe viu utilitatea teoriilor și teoremelor din manuale poate fi foarte valoroasă pentru viitorul lor.

Au fost și peripeții?

În categoria “peripeții” pot trece faptul ca panoul solar mi-a venit de 2 ori spart prin curier, iar a 3-a oară a trebuit să mă duc după el până la București, sau că la primele “teste la rece” invertorul a făcut scurt-circuit și a trebuit să fie schimbat sau că tot la primele teste palele eolienei au îndoit brațele de susținere trebuind să reiau tot procesul de montare a lor de la început sau cum s-au speriat elevii atunci când echipa a trecut la construirea rotoarelor cu magneți permanenți din cauza zgomotelor și a flamei făcute de atragerea în forță dintre 2 magneți.

Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?

Cu părinții elevilor nu m-am întâlnit, dar m-am întâlnit cu foarte multă lume din afara liceului care a aflat de la elevi ceea ce facem noi acolo și a venit să ne vadă la lucru și să afle amănunte. Proiectul în sine li s-a părut foarte interesant și unii din ei au răspuns pozitiv apelului meu de a ne ajuta la treabă, fie la turnarea de beton la baza stâlpilor, fie la montarea palelor pe turbină, fie cu o mașină cu pietriș necesar la fabricarea betonului.

BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”

Cum v-a ajutat experiența asta?

În plan personal am adăugat încă un proiect tehnic la colecția mea de experimente și proiecte. Dar ceea ce contează cel mai mult este că de data asta am dezvoltat proiectul împreună cu elevii și cadrele didactice din liceul meu, împărtășind cu ei informații și cunoștințe și chiar cautând soluții la problemele tehnice și teoretice ivite pe parcurs, ceea ce a făcut ca gradul de satisfacție de la final să fie mult mai mare văzând că am lăsat în urmă un parc iluminat, un perfect material didactic reprezentat de eoliană, panoul de comandă și control și sistemul solar.

Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?

DA! Am rămas extrem de plăcut surprins de interesul elevilor din clasele de gimnaziu de tot ce înseamnă tehnologii și aplicații practice a ceea ce au învățat la ore în teorie.

Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?

Aș gândi mult mai exact și mai aproape de realitate bugetul și aș încerca mai mult să respect termenele propuse inițial.

Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?

Bineînțeles! Proiectele de tip STEM nu trebuie să lipsească din nicio școală românească.

VIITORUL ȘTIINȚESCU

Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?

Eu propun ca toate proiectele lansate într-un an să fie aduse într-o competiție între ele iar proiectul câștigător, evaluat de data asta din punct de vedere al rezultatelor și impactului asupra comunității locale, inclusiv sau exclusiv pe bază de voturi, să fie premiat suplimentar. Prin acest lucru se poate obține o promovare a proiectelor la nivel național ceea ce ar duce la o implicare mai atenta și mai profundă a comunității în urmărirea proiectelor și mai ales creșterea interesului celor care implementează proiectul de a-și promova rezultatele și ideile în rândul comunității.

Știți pe cineva care-ar fi dispus să dea o mână de ajutor ediției viitoare?

Nu cunosc personal finanțatori atât de mari încât să poată contribui financiar la finanțarea proiectelor implementate sub umbrela Științescu dar personal cred ca societăți precum Arabesq sau Selir ar putea contribui cu plăcere.

 

Sursa foto: Fundația Comunitară Galați

Eleodora Macavei – Biotech
Nicoleta Pazmany-Jianu – Călătorie prin Univers cu astronava Pământ