Nicoleta Pazmany-Jianu – Călătorie prin Univers cu astronava Pământ
10/06/2019

Vulcanii chiar produc explozii. Cele mai grozave dintre ele sunt exploziile de bucurie ale copiilor care îi construiesc. Aceleași reacții produc și craterele pe Lună construite din făină și cacao sau rachetele făcute cu mâinile lor. Pentru elevii doamnei profesoare de fizică și astronomie, Nicoleta Pazmany-Jianu, apropierea de științe e o joacă frumoasă mai ales când au la îndemână un telescop nou și un aparat pentru astrofotografii finanțate prin Fondul Științescu Oradea. Nu este de mirare că aventurile continuă cu experimente științifice în care astronomia se îmbină cu robotica.

 

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

Cum ați aflat de Fondul Științescu?

Eram implicată în activitățile Fundației Comunitare Oradea.

Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?

Doream să realizăm activități cât mai atractive pentru copii, care să îi introducă în problemele vieții reale, să le dezvolte creativitatea și  să le deschidă firesc orizontul spre științe (matematică, fizică, chimie, geografie, biologie) precum și spre artă (noi avem pentru cei mici un program intitulat “Astro artă astro joc”).

Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?

Bineînțeles că au fost multe idei, dar, în final am ales-o pe cea care mi s-a părut a fi cea mai bună alegere pentru  proiect .

Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?

Anul trecut am ales titlul “Urmând tradiția spre noi orizonturi” pentru a face legătura cu istoria astronomică a cetății Oradea care datează din secolul XV. Anul acesta au fost mai multe variante de titlu pentru proiect, dar în anul centenarului pentru Uniunea Astronomică Internațională mi s-a părut că titlul “Călătorie prin Univers cu astronava Pământ” este cel mai potrivit.

PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE

Cum ați ajuns pasionată de acest domeniu științific?

Pasiunea a început  în momentul când a fost lansat primul om în spațiu și a fost alimentată de romanele lui Jules Verne, iar mai apoi de construirea primului planetariu în Constanța, unde locuiam.

Ce vă place la acest domeniu?

Dacă cineva privește cerul într-o noapte senină, departe de luminile orașului, va rămâne fascinat pentru tot restul vieții. După aceea începi să-ți pui întrebări și să cauți răspunsuri.

Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?

Hermann Oberth, cel care  la 15 ani (în 1909) realizează primul proiect pentru o rachetă cu echipaj la bord, iar în timpul liceului întreprinde și primele cercetări de medicină cosmică (tatăl său era medic în Sighișoara). A studiat  fizica la Cluj, München, Gottingen și Heidelberg (1919-1922), prezentându-și teza de doctorat la Universitatea din Heidelberg cu o temă prea avansată pentru acele timpuri, Racheta spre spațiul interplanetar, care a fost respinsă. Profund convins de ideile sale, își publică teza pe cheltuială proprie la München, aceasta devine prima operă de referință  în tehnica rachetelor și a astronauticii științifice.

De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?

Astronomia și fizica sunt porți firești spre celelalte științe, ele creează motivația și dezvoltă creativitatea și dorința de abordare a noi domenii. La ora actuală suntem prea conectați cu spațiul cosmic pentru a-l putea ignora. Nu cred că ne-am putea imagina viața cotidiană fără sateliții de comunicație sau cei care ne avertizează asupra furtunilor solare la care aparatele noastre sunt atât de sensibile și exemplele pot continua.

APLICAȚIA

Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? 

Printre resurse se numără un telescop tip Dobson 200/!200, 2 binocluri, lentile pentru construcția unor mini lunete împreună cu copiii, spații pentru desfășurarea întâlnirilor (sediul clubului, sălile Muzeului din cetate, săli ale liceelor participante la proiect), carton pentru realizarea unor machete, videoproiector și laptop, plus resurse materiale proprii (1000 lei) și cele primite prin proiectul Științescu (9000 lei), fără de care nu reușeam să mai cumpărăm un telescop nou, mai performant și un aparat de fotografiat dorit pentru a realiza astrofotografii. De asemenea am colaborat cu Complexul muzeal al Cetății și orașului Oradea, Liceul teologic ortodox Roman Ciorogariu, Liceul german Friederich Schiller, Liceul teoretic Aurel Lazăr, Biblioteca județeană. Echipa de proiect a fost formată din 5 profesori și 8 elevi, cărora li s-au alăturat încă 5 voluntari.

În ce au constat experimentele?

Au fost nenumărate experimente, printre care putem aminti realizarea de cratere pe Lună (cu făină și cacao), experimentarea forței gravitaționale, realizarea unui vulcan, realizarea unor lunete, realizarea și lansarea unor rachete etc.

Cum au reacționat copiii?

E greu de descris în cuvinte, mult mai ușor ar fi să vedeți expresia de pe fețele lor și să auziți exploziile de bucurie din timpul experimentelor.

Au fost și peripeții?

Chiar peripeții nu dar a fost un moment amuzant la o clasă pregătitoare când doamna profesor învățător nu prea voia intre în joc la realizarea vulcanului. Copiii au început s-o încurajeze frenetic mai ceva ca la o competiție sportivă așa ca a dispărut teama sau jena și s-a prins în joc.

Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?

Da, în special la cei mici care își exprimă mult mai puternic sentimentele și povestesc cu mai multă pasiune ce au făcut.

BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”

Cum v-a ajutat experiența asta?

Mi-a arătat că nu e niciodată prea târziu pentru a împărtăși experiența și entuziasmul în domeniul științei, cu cei tineri (eu sunt de opt ani în pensie).

Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?

Da, anume că trebuie să trecem la nivelul următor în realizarea de experimente științifice și anume, să îmbinăm astronomia cu robotica. Astfel, anul acesta am aplicat din nou și ne vom cumpăra 5 roboți Lego education, continuând activitățile în domeniul explorării spațiului prin imaginarea și simularea unor expediții în Sistemul Solar.

Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?

Aș împărtăși mult mai mult celorlați din experiența căpătată în timpul proiectului și aș încerca să conving cât mai multe persoane să aplice pentru a realiza practic o mișcare care să contribuie la îmbunătățirea învățării științelor.

 

Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?

Da, cu multă căldură, de fapt am și făcut-o și două dintre profesoarele cu care am colaborat și-au realizat propriul proiect finanțat anul acesta.

VIITORUL ȘTIINȚESCU

Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?

Prin atragerea cât mai multor firme care nu ar avea decât de câștigat prin faptul că ar avea personal mai calificat și interesat de știință și tehnică într-o lume tot mai tehnologizată. De asemenea pot fi atrași și elevi pasionați, unii chiar au înființat cluburi de știință în școli, având drept mentori profesori ai liceului (ex. Colegiului Național Emanuil Gojdu) și au aplicat la Fondul Științescu.

Știți pe cineva care-ar fi dispus să dea o mână de ajutor ediției viitoare?

Mă gândesc serios la foștii mei elevi care ar fi interesați ca și copiii lor să beneficieze de un învățământ performant.

 

Sursa foto: oradea.stiintescu.ro, @Longplay

Liliana Avarvarei – Științe și Gastronomie
Ciprian Branea – Proiect Experimentarium