Arthur Szabó – Minerale, roci, fosile
10/01/2019

Arthur Szabó este un sclav al pietrelor de 24 de ani. Profesor de geografie și istorie într-o școală din Reghin a ales să-și împărtășească pasiunea cu elevii săi, să le arate frumusețea mineralogiei prea puțin prezentă în manual prin excursii, experimente și explorări, dar în același timp proiectul a fost o ocazie de reflecție asupra domeniului, timpului investit și rezultatelor.

 

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

Cum ați aflat de Fondul Științescu?

Școala unde predau – Școala Gimnazială “Florea Bogdan” – Reghin – a fost vizitată de Cristian Man, coordonator program la Fundația Comunitară Mureș și coordonator al Fondului Științescu – Mureș. Dumnealui a făcut propunerea direcțiunii instituției, de a ne înscrie la această provocare educativă, cea de-a doua ediție a Proiectului Științescu – Mureș.

Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?

Informația a fost diseminată în rândul unui grup de cadre didactice responsabile cu predarea disciplinelor exacte, dar și de Geografie și Educație tehnologică și Informatică. Încercarea de a găsi o temă care să implice toate domeniile nu s-a concretizat. Atunci am lansat ideea unui proiect axat pe minerale, roci, fosile, domenii care îmi erau – și sunt – familiare de peste două decenii. În plus, pe lângă experiența am adăugat și vasta colecție personală de minerale, roci și fosile de care dispun dar și am împărtășit și ideile pe care le aveam de mult timp în minte, acelea de a promova aceste câmpuri geologice în rândul elevilor. Firește, ideea a fost acceptată și am și demarat procedura de înscriere. Titlul temei a fost sugerat de mine, “Minerale, roci, fosile – abordare educativă pluridisciplinară”.

 

Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?

Nu, nu am avut alte idei. Tema școlii noastre am formulat-o așa cum a ajuns ea în proiectul selectat în urma departajării la nivel de județ.

Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?

Titlul și o mare parte din activitățile desfășurate în cadrul proiectului erau deja în intenția mea de promovare a lumii mineralelor la școală. În urmă cu mai mulți ani, am dorit să mă înscriu la gradul didactic I cu această temă și titlu însă la colocviu ele au fost refuzate pe considerentul că sunt profesor de geografie, nu de geologie. La acel colocviu deja aveam trasate pe hârtie multe activități, planuri de activități specifice, bibliografie, care să susțină argumentarea mea însă propunerea domeniului meu educativ nu a fost acceptat. Cu privire la titlu, repet, nu am avut alte variante pentru înscrierea la proiectul Științescu.

PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE

Cum ați ajuns pasionat de acest domeniu științific?

Povestea e lungă. Am și avut ocazia să o prezint elevilor în cadrul proiectului Științescu, la tema “Confesiuni de mineralog amator”. Sumar, pietrele cu care mă jucam în copilărie de-a lungul pâraielor (observându-le deosebirile și asemănările), lecturile fantastice ale lui Jules Verne și mai ales “Plutonia” a lui Obrucev, imaginile din reviste cu peisajele reziduale din vastele deșerturi ale SUA, cursul de Geologie generală din anii facultății; apoi vizita pe cont propriu la fosta Brigadă Geologică de la Jolotca din jud. Harghita, toate mi-au stârnit imaginația și au format temelia pe care, ulterior, am continuat să consolidez cultura mineralogică și geologică proprie. Cu un mic grup de prieteni, pasionați și ei de mineralogie, am călătorit foarte mult prin țară – mai puțin în străinătate – cu scopul colectărilor mineralogice, dar totodată am studiat foarte mult acele locuri străbătute. Mi-am pus întrebări și am căutat să găsesc răspunsuri… A urmat înrolarea la AMPGAR (Asociația Mineralogilor, Paleontologilor și Gemologilor Amatori din România, cu sediul la Cluj Napoca – din păcate închisă). Faptul că l-am cunoscut personal pe regretatul prof. univ. dr. Virgil Ghiurcă de la UBB m-a motivat mereu să mă autoperfecționez. În încheiere, aceste domenii mi-au permis să cunosc mai bine procesele intime ce au avut loc în scoarța terestră și modul în care se reflectă ele la suprafață.

Ce vă place la acest domeniu?

Formele, culorile, mărimile, vârsta, geneza și proprietățile mineralelor, a rocilor și a fosilelor. Prelucrarea primară a pietrelor fine și semifine în scop ornamental. Evoluția geologică a structurilor scoarței terestre, relieful creat de-a lungul milioanelor de ani. Geologia planetelor solide este iarăși fascinantă. Faptul că în aceste domenii se cunosc multe, dar mai sunt totuși multe răspunsuri de aflat, de descoperit.

Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?

Omul de știință care m-a marcat profund este regretatul prof. univ. dr. Virgil Ghiurcă, fost cadru universitar la Univ. “Babeș-Bolyai” – Cluj Napoca, pe care îl consider părintele gemologiei din România. Studiile scrise de domnia sa – mulate parcă pe preferințele mele, căldura cu care mi-a vorbit mereu, informațiile primite de la dumnealui, prietenia dovedită atât cu ocazia întâlnirilor cât și în corespondența purtată precum și alte calități, m-au făcut să disting repede valoarea dumnealui și să îl consider un adevărat model.

 

De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?

Copiii/eleviii sunt receptivi la orice domeniu științific cu condiția să găsească o sămânță de interes. Acest interes poate să fie sădit de părinți, de profesori sau poate de o curiozitate nativă, deosebită, a copiilor. Mineralogia, petrografia, paleontologia pot acapara ușor atenția încă de la vârste fragede. Din păcate, Geologia cu noțiuni de mineralogie-petrografie este slab prezentă în manualele școlare de geografie. Dar pornind de la aceste lecții, prin proiecte  complementare educative, elevii pot să afle mult mai multe informații care să le satisfacă curiozitatea. Folosirea unor mijloace de analiză – a stereomicroscoapelor, a lupelor, a unor acizi slabi, a magnetului, a softurilor ș.a. pot să îi ajute pe elevi să fie mai siguri pe ei, să formuleze argumentări, să analizeze cu mai multă atenție mediul din jurul lor.
Aplicarea unor metode și proceduri de cercetare primare în mineralogie, petrografie și paleontologie pot să îi facă pe elevi să le practice și în alte domenii, precum botanică, zoologie, educație tehnologică, fizică, chimie, poate filatelie, numismatică, modelism și altele. Funcție de gradul de interes, de performanțele obținute, de satisfacție și alți factori, elevii pot să își construiască temelia viitorului pe care și-l doresc, poate geologi, gemologi, bijutieri, paleontologi, biologi, geografi, ingineri de mine sau altele.

APLICAȚIA

Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? 

Cu ajutorul Fondului Știintescu am reușit să achiziționăm inițial două, apoi trei stereomicroscoape, cu măriri  de 10, 30 și 40X, foarte utile. Apoi am cumpărat trei rafturi metalice pe care le-am transformat în vitrine. Am cumpărat și 10 lupe, modele 3D de dinozauri, modele de dinozauri pentru diorame, cărți, plastilină, cartoane, polistiren, foi pentru Origami, un set de prospectare a aurului, ciocane pentru teren, echipamente de protecție și alte maruntisuri “folositoare”.
Majoritatea activităților s-au desfășurat la școală, în săli de clasă sau în sala festivă. În natură s-au derulat aplicațiile de colectare minerale, lemn silicifiat, nisipuri sau în mediul urban – vizitele la muzee de specialitate.
Majoritatea activităților au fost propuse de mine, după discuții prealabile cu colegii de echipă – profesori.

În ce au constat experimentele?

Am derulat următoarele teme, la fiecare clasă cel puțin o dată (exceptând excursiile):
– Mijloace optice de observare mineralogică;
– Experimente de fizică și chimie cu minerale și roci;
– Fascinația fosilelor. Lemnele pietrificate. Dinozaurii;
– Confesiuni de mineralog amator;
– participarea la Noaptea Muzeelor, Târgu Mureș;
– Activitate finalp de Ziua școlii;
– trei excursii: pe Valea Gurghiului la Dealul Slatini;  în Secuime, la Toplița, Filpea, Gheorgheni, Citrău, Valea Ditrăului; Cluj Napoca, Dealul Feleac;

Cum au reacționat copiii?

Am constatat că elevilor, de toate clasele primare și gimnaziale, le-au plăcut activitatile, temele propuse. Testimonialele lor certifica această realitate. Elevii au fost bucuroși să folosească instrumente noi de lucru, să participe activ la experimentele de fizică și chimie, să deseneze, să modeleze, să cânte, să urmărească filmulețe educative, să asculte pe cei cu experiență.

Au fost și peripeții?

Da, au fost și momente mai amuzante. Cu ocazia unui interviu acordat presei locale, reporterii și chiar cameramanul au stăruit cu prea mult interes asupra eșantioanelor observate la stereomicroscop. Alt moment neașteptat, emoționant, a fost găsirea unor frumoase piese de lemn silicifiat pe Dealul Feleacului. Sau pe Valea Ditrăului, fiind o zi foarte caldă, la un moment dat i-am văzut pe majoritatea copiilor cu picioarele în apa pârâului, căutand răcoarea.

Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?

Da, am avut și astfel de situații. Au fost multumiți de activități, de cele aflate.

BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”

Cum v-a ajutat experiența asta?

Am reușit să îi cunoaștem mai bine pe elevii noștri, să le aflăm pasiunile. Noi, profesorii, să ne aflăm capacitățile de coordonare în echipa.

Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?

Nu. Doar certitudinea ca planul meu de promovare a mineralogiei la școala a funcționat bine, însă fără să se concretizeze într-o lucrare de gradul didactic I, cum am dorit la urmă.

Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?

Dacă ar fi sa aplic din nou cu aceeași temă, aș lucra cu mai puțini elevi, mă gândesc la un grup de vreo 30 elevi selectați, dornici de cunoaștere. Aș efectua mai multe excursii și aș pune accent pe colectări, apoi pe analiza mostrelor găsite în minilaboratorul nostru.

Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?

Da, firește. Atât școlilor gimnaziale cât și liceelor.

VIITORUL ȘTIINȚESCU

Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?

Pentru o dezvoltare la o scară mai largă, cred că proiectul s-ar putea aplica la nivelul orașului prin miniconferințe cu desfășurare la nivelul altor școli sau poate la biblioteci, la muzeul local. Dar nu cred că ar avea un succes deosebit… scriu asta cu regrete…

Știți pe cineva care-ar fi dispus să dea o mână de ajutor ediției viitoare?

Da, dacă am avea o astfel de șansă cred că am apela la vreun bijutier de pe raza municipiului Reghin. În rest, domeniile mineralogiei, petrografiei și paleontologiei sunt destul de exclusiviste, rare.

 

Sursa foto: FFCR

Bianca Băilă – UNDE :: atelier de sunete și lumini
Valeriu Apostol – Viitor ecologic