Liliana Iamandi – Brocom Design
14/08/2019

Povestea cursului de broderie computerizată pe care Liliana Iamandi, inginer textile, învățătoare și profesor inginerie textilă, l-a organizat cu sprijinul Științescu Sibiu, nu putea fi mai autentic împărtășită decât sub forma unei mărturisiri. Aflați mai jos peripețiile unui mentor cu vocație care și-a luat aliați care au crezut în ideea ei și care a depășit obstacole pentru a-i susține pe copii să-și dezvolte abilități tehnice și creative deopotrivă.

 

”Povestea mea. E lungă și vreau doar să spun că Fundația Comunitară Sibiu m-a ajutat să-mi descopăr vocația și mi-a dat curajul să cred c-o pot împlini.

Cât timp am locuit în Franța, în perioada 2001-2003, am învățat croitoria aceea adevărată și am prins drag s-o practic, dar mai ales s-o împărtășesc. Când m-am întors acasă în Sibiu, în urmă cu 12 ani, aveam vreo 7 mașini de cusut și tot ce-mi trebuia că să pornesc un atelier de croitorie. M-am dus la Inspectoratul Școlar și le-am propus să înființeze un cerc de croitorie la Clubul Elevilor. Nu are rost să spun argumentele ce mi-au fost oferite, dar răspunsul a fost scurt: nu se poate. Au urmat câțiva ani în învățământ, ca profesor la Colegiul Tehnic Textil, apoi ca educatoare, apoi învățătoare. La ediția următoare am aplicat și eu, deși toată lumea era sceptică “ce are broderia cu educația STEM”? Am reușit să găsesc o legătură și am exploatat-o în acel proiect.

Ce vreau să subliniez e că acel proiect nu a avut impactul atât de mare pe cât m-am chinuit să-l duc la bun sfârșit. Perioada vacanței de vară e cel mai dificil moment de adus copiii la o activitate tehnică. Dar am reușit.

Ce trebuie remarcat este că acel proiect a reprezentat pentru mine, eu, Liliana Iamandi, dovadă că se poate, că dacă vrei ceva și dai din coate, poți realiza. Am demarat un curs privat de croitorie pe care ulterior l-am autorizat și până în prezent peste 180 persoane, adulți și elevi (câțiva) l-au absolvit. Acum un an am aplicat pentru un start-up plus și acum sunt în plin proces de amenajare și dotare a unui atelier-școală de croitorie cum nu e altul în țară, un hub creativ unde voi aduna toate pasionatele și pasionații de activități manuale, fie că e croitorie, broderie, croșetat, tricotaj și altele. Este organizat exact cum am visat: ca un club școlar. Doar că este privat.

Povestea e lungă. Atât e de reținut: Fundația Comunitară Sibiu sunt “nașii mei” și o spun cu mâna pe inima că fără încurajarea și suportul  lor nu aș fi făcut nimic. Pentru elevi e în plan un curs adaptat lor, dar încă nu i-a venit rândul. Poate mă ajută cineva… :)”

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

Cum ați aflat de Fondul Științescu?

De la fiul meu, Radu Iamandi. El era deja veteran când m-am gâdit să aplic și eu.

Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?

Trebuia să fac ceva în care să îmbin competențele din domeniul textilelor cu cele didactice. Visul meu a fost să fiu profesor la Clubul elevilor, la un Cerc de croitorie. Chiar am fost la Inspectoratul Școlar cu ani în urmă să le propun să înființeze un astfel de cerc. Aveam pentru el tot ce trebuia, nu le ceream decât un spațiu și un salariu. N-au vrut.

Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?

Din prima.

Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?

Nu mai țin minte, cred că m-am consultat cu copiii.

PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE

Cum ați ajuns pasionată de acest domeniu științific?

De mică mi-au plăcut științele exacte, poate așa se explică de ce am urmat ingineria. Și copiii mei sunt superpasionați de tehnică și robotică.

Ce vă place la acest domeniu?

Este foarte creativ (și tehnic deopotrivă).

Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?

Profesoara mea de tehnologie.

De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?

La… TOT.

APLICAȚIA

Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? 

Am avut nevoie de o sală, într-adevăr, și am găsit-o la Științescu Hub. Fundația Comunitară Sibiu m-a ajutat foarte mult.

În ce au constat experimentele?

Inițiere în broderia computerizată. Copiii au învățat cum se îmbină tehnologia cu creativitatea, au proiectat singuri o broderie, au comandat mașina și și-au brodat singuri numele și un motiv din memoria mașinii pe tricouri.

Cum au reacționat copiii?

Au fost foarte încântați, desigur.

Au fost și peripeții?

Nu mai voiau sa plece acasă.

Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?

Bineînțeles. Am și acum o listă cu copii care doresc să participe la un curs de design vestimentar destinat copiilor (curs pe care nu am reușit încă să-l materializez).

BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”

Cum v-a ajutat experiența asta?

Foarte, foarte, foarte mult. Mi-a arătat că am toate instrumentele de care am nevoie ca să încep o activitate didactică pe cont propriu. Am învățat să scriu proiecte și am obținut o finanțare start up plus în derulare în prezent.

Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?

Am văzut cât de mult le place copiilor să facă ceva cu mânuțele lor, într-un cadru nonformal.

Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?

Aș alege altă strategie.

Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?

Tuturor.

VIITORUL ȘTIINȚESCU

Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?

Aș propune să preia Clubul Elevilor din toate orașele și să ajute oamenii cu vocație să facă ceva pentru copii.

Știți pe cineva care-ar fi dispus să dea o mână de ajutor ediției viitoare?

Eu, familia mea, câțiva prieteni (foarte putini).

Sursa foto: Științescu Sibiu – autor Gabriela Cuzepan și Brocom design 

Alexandra Fortiș – CoderDojo@CDLoga
Monica Nănescu – Hands on Meteo Science