Dorin Cozan – Astroclubul Pegas
31/05/2019

La Biblioteca din Cotnari, elevii creează în condiții de laborator o cometă, realizează astrofotografii, măsoară circumferința Pământului și urmează să construiască o mini-rachetă. Cu alte cuvinte, învață că lucruri aparent imposibile pot deveni realitate, cum spune Dorin Cozan, bibliotecar și mentor care a aplicat la Științescu Iași pentru finanțarea Astroclubului Pegasus. Deși majoritatea activităților din proiect s-au desfășurat noaptea, iar distanțele de la locuințe la punctul de observație sau la bibliotecă sunt mari, părinții au sprijinit pasiunea și curiozitatea copiilor lor nerăbdători să exploreze lumi splendide și fenomene spectaculoase.

 

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

Cum ați aflat de Fondul Științescu?

Un prieten pasionat de astronomie mi-a trimis un e-mail unde mi-a povestit despre Fondul Științescu.

Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?

Ideea a venit participând la o tabără de astronomie la Bârlad, unde m-am gândit că ar fi frumos ca și la Cotnari să avem așa ceva.

Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?

Ideea unui club de astronomie la bibliotecă a fost prima idee și cea mai dragă. Am scris însă 2 proiecte în 2017, al doilea fiind despre realizarea unei arhive (imagini, audio-video) despre folclorul și tradițiile locale. Astroclubul a ieșit câștigător în urma participării la sesiunea de proiecte din anul menționat.

Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?

Am ales titlul “Pegas” din trei motive: 1. Pegasus e un cal, deci un simbol rural, specific zonei, 2. Pegasus e o constelație de toamnă, iar toamna se face vinul la Cotnari și 3. Pegasus e și mesager al poeziei, al artelor (una din pasiunile mele fiind poezia).  În următorii ani, doar am adăugat la nume cifrele 1, 2, 3….

PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE

Cum ați ajuns pasionat de acest domeniu științific?

Am ajuns să mă pasioneze astronomia inițial participând în tabere de astronomie și la observații astronomice. Ulterior, lectura specifică a completat și susținut această pasiune.

Ce vă place la acest domeniu?

Oamenii cu care lucrez. Am observat că toți cei care sunt sau devin pasionați de astronomie sunt oameni faini, care dincolo de cunoștințe și abilități tehnice sunt oameni cu mult bun-simț, politicoși, iubitori de natură și de frumos, generoși și activi. Apoi, obiectul de studiu – cerul înstelat. A privi obiectele cerești lărgește orizontul, ridică la propriu privirea și îndreaptă spiritul către altceva, către mai mult.

Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?

Stephen Hawking. A avut o viață incredibilă. Și un mare talent în popularizarea astronomiei.

De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?

La astroclub, copiii învață doar ceea ce au nevoie, ce doresc să afle, întâi practic, apoi teoretic. E o deprindere esențială pentru viață – a fi eficient, constant și coerent în propriile cercetări și aspirații. Învață să utilizeze echipamente de astronomie, programe specializate, de editare și prelucrare a imaginilor. Învață totodată că lucruri aparent imposibile pot deveni realitate.

APLICAȚIA

Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? 

Am avut nevoie de resurse financiare neeligibile și resurse umane, specializate în astronomie. Am avut sponsori, sprijinul autorităților locale, din punct de vedere logistic și financiar (co-finanțare din bugetul local) și parteneri care au muncit voluntar, fără nicio remunerație, la activitățile din cele 3 proiecte Științescu.

În ce au constat experimentele?

În primul an, cel mai interesant experiment a constat în crearea în condiții de laborator a unei comete (compoziția sa fiind similară unei comete adevărate). În al doilea an, experimentele au constat în realizarea de astrofotografii de diverse tipuri, cu rezultate spectaculoase vizual și estetic. În al treilea an, un experiment remarcabil a fost experimentul Eratostene, de măsurare a circumferinței Pământului pornind de la măsurarea umbrei, cu ocazia echinocțiului de primăvară. Urmează să construim o mini-rachetă, în viitorul apropiat.

Cum au reacționat copiii?

Copiii, ca de fiecare dată, au fost cei mai entuziasmați de activitățile desfășurate. La rândul lor au propus alte activități și experimente, unele concretizate în proiectele Științescu.

Au fost și peripeții?

Da. Uneori e o adevărată aventură. De exemplu, în luna martie am ratat la 1 secundă realizarea unei astrofotografii cu tranzitul Stației Spațiale Internaționale deasupra Soarelui, cu toate că ne-am pregătit mai mult de o oră pentru momentul respectiv.

Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?

Da, desigur. Feedback-ul cel mai rapid și sincer a venit de la părinții care susțin copiii, cu toate că majoritatea activităților s-au desfășurat noaptea, iar distanțele de la locuință la punctul de observație sau la bibliotecă sunt mari.

BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”

Cum v-a ajutat experiența asta?

Experiența “Științescu” m-a ajutat să diversific activitățile de la bibliotecă, să organizez activități socio-culturale la evenimente astronomice, să construiesc și să mențin un nucleu de copii pasionați de astronomie.

Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?

Da, că “Pegas” e cel mai frumos lucru care se întâmplă în biblioteca noastră de trei ani încoace.

Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?

Când vom aplica din nou, vom diversifica tipul activităților, încercând să îmbinăm  pasiunea față de astronomie cu pasiunile copiilor sau ale părinților.

Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?

Da, absolut.

VIITORUL ȘTIINȚESCU

Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?

O mai mare vizibilitate în mediul rural ar fi un beneficiu, alături de crearea unor proiecte comune între școli, biblioteci sau alte instituții de cultură.

Știți pe cineva care-ar fi dispus să dea o mână de ajutor ediției viitoare?

Da, subsemnatul, și partenerii din acest an de la Pegas 3.0, astronomi amatori din Iași, Bacău sau Cluj.

 

Sursa foto: Astroclubul Pegas

Liliana Avarvarei – Științe și Gastronomie
Ciprian Branea – Proiect Experimentarium