Mărioara Donca – Cu pași mici spre descoperiri mari
17/04/2019

Pornită de la o discuție lângă coșurile de cumpărături, continuată cu „pași mici” alături de sponsori și voluntari inimoși, cu ceva peripeții nostime, călătoria educativă inițiată de doamna învățătoare Mărioara Donca i-a plimbat pe elevii săi de clasa a III-a de la lumi minuscule descoperite la microscop la grandiosul Univers explorat cu telescopul. Finanțat prin Științescu Oradea, proiectul ”Cu pași mici spre descoperiri mari” i-a făcut pe copii să exclame: „Eu aștept cu sufletul la gură să văd ce o să facem până în ultima zi de ȘTIINȚESCU.”

 

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

Cum ați aflat de Fondul Științescu?

Știți ce fac două cadre didactice când se întâlnesc lângă coșurile cu cumpărături – ceapă, ouă, brânză, cărți, pixuri …? Vorbesc despre școală, despre copii … Așa s-a întâmplat și atunci când m-am întâlnit cu o colegă profesoară, care mi-a fost și mămică în generația anterioară, care mi-a spus ce bine se simt copiii – Nicholas Pendea chiar din fosta mea clasă, la activitățile din cadrul unui proiect  „Științescu”. Mi se părea că „sună” bine despre ce povestea. Mai spunea și că „sigur v-ar plăcea și dumneavoastră așa ceva, după cum vă cunosc eu”.

Sigur că eram interesată, așa că am cerut mai multe detalii. Aveam să le aflu peste câteva luni, când d-na Daniela Berchez – acea „mămică” grozavă  – și în colectivul de părinți al clasei, dar și acasă, precum și o profesoară de excepție, mi-a spus că urmează prezentarea rezultatelor ediției „Științescu 1.0”. M-am dus, am văzut, mi-a plăcut și … știam că „Științescu 2.0” trebuie să-i aibă alături și pe copiii mei.

Cum v-a venit ideea cu care ați aplicat?

Deoarece copiii mei urmau să intre în clasa a III-a știam ce-i pasionează și mai ales știam că sunt curioși, sau mai corect „curioși-curioși” (dar nu toți pe același domeniu!), așa că ideile mele, la care s-au adăugat și ideile lor, au conturat proiectul.

Ați formulat-o, așa cum a ajuns ea în proiectul câștigător, din prima? Sau ați avut și alte idei? Cum v-ați hotărât asupra celei cu care ați aplicat?

Ar fi fost prea frumos ca „din prima” să fi scris proiectul. Am avut o listă … Unele idei au rămas, altele au … rămas în „stand by”, pentru că în clasa a III-a ai totuși doar … 9 ani.

Cum v-a venit ideea de titlu? Ați avut și alte variante? Dacă da, cum ați ales?

La „Gala Științescu 1.0” mi-a venit în minte titlul „Cu pași mici spre descoperiri mari”. Mi-a rămas „agățat” în minte și nu mi s-a părut un altul mai nimerit, mai ales că le-a plăcut mult și copiilor mei.

PASIUNEA PENTRU ȘTIINȚE

Cum ați ajuns pasionată de acest domeniu științific?

N-aș putea spune că am un anumit domeniu științific preferat. Mai mult cred că-mi place să-i văd pe copii cum „descoperă lumea”, să-i văd pe ei „înflorind”, să-i ajut să înțeleagă faptul că „știința” este „motorul” vieții.

Ce vă place la acest domeniu?

Îmi place că le pot „deschide ușa” spre matematică, fizică, chimie, informatică și de ce nu, inginerie.

Aveți vreun om de știință drept “erou”; unul care să vă fi inspirat? Dacă da, de ce?

Cred că dacă ar fi să aleg, atunci sigur ar fi Thomas Edison. De ce? Poate și pentru ceea ce-a spus „99% transpirație, 1% inspirație!”.

De ce credeți că e util pentru copii să înțeleagă acest domeniu științific; la ce le-ar putea folosi în viață?

La 9 ani prea puțini copii știu ce vor să devină în viață, dar cu „puțin ajutor” află mai repede ce le place „cel mai mult”.

APLICAȚIA

Care au fost resursele de care ați avut nevoie? Cine sunt cei care v-au ajutat să organizați proiectul, contribuind astfel la realizarea lui? 

Dacă ar fi să vorbim despre resurse, atunci cred că am bloca platforma, pentru că acestea nu ne-au ajuns pentru câte am fi vrut noi să facem, dar cu „pași mici” și cu „sponsori inimoși” – MULȚUMIM, Domnule NICOLAE TURCUȚ!!! am dus la bun sfârșit proiectul. Dacă vorbim în schimb de „voluntari”, atunci nu putem să nu-i amintim pe la fel de inimoșii părinți din clasa mea: Florina Achim (medic de laborator), Valentina Florina Gavița (medic stomatolog), Carmen-Ana Toronilă (biolog), Alina Szabo (medic școlar), Nicolae Turcuț (inginer), precum și domnul inginer constructor Octav Remus Indrieș.

A mai existat un „voluntar” numit „soțul meu” – de formație inginer, care mi-a fost alături de la „întâlnirea din magazin” la cea de la prezentarea lui „Științescu 1.0”, la efortul scrierii proiectului când i l-am citit și răscitit, dar mai ales la toate activitățile derulate la clasă alături de copii, în unele cazuri fiind chiar „cobai” – a se citi „cel-care-are-gumă-de-mestecat-în-păr” pentru a vedea cum ne „ajută știința” ca să scăpăm de ea.

În ce au constat experimentele?

Experimentele „spectaculoase” care au fost făcute cu această ocazie au stimulat dorința de cunoaștere, de „deslușire” a tainelor naturii, de parcurgere – chiar dacă doar „cu pași mici” drumul spre „marile descoperiri”.

Am început cu ceea ce se întâlneau copiii în viața de zi cu zi – cum să scoatem petele din hăinuțe – de cele mai multe ori la prima purtare, cum să fim colaboratorii bunicii la bucătărie, învățând-o și noi câteva trucuri.

Am trecut apoi la treburi mai „serioase”: am vrut să vedem cum energia electrică, cea electrostatică și magnetică sunt „motorul vieții”. I-am luat părtași și pe Soare și Vânt, mulțumindu-le pentru energia regenerabilă pe care Omenirea încă nu știe s-o prețuiască destul, dar ei, „Curioșii” mei, au promis c-o vor face.

Microscopul ne-a introdus în lumea minusculă, iar telescopul ne-a descoperit grandoarea Universului.

Atelierele în care au  trecut la robotică au fost la mare căutare. Micii mei „ingineri” au construit, după schița dată, o serie de roboței, pe care apoi i-au testat cu multă plăcere.

Am „cercetat” și-n domeniul construcțiilor, aflând despre materialele de construcție, despre modul în care pot fi ridicate materiale grele, finalizând cu construcția unei arcade.

Cum au reacționat copiii?

Ca să pot exprima modul în care au reacționat copiii ar trebui să inventez cuvântul care să exprime „bucurie-uimire-implicare-dorință-neastâmpăr-freamăt”, garnisit cu „doar atât?”.

Au fost și peripeții?

Normal! După ce mi-am pătat cu cerneală „tricoul norocos” – al meu, al învățătoarei, pata n-a mai vrut să iasă așa cum aș fi vrut eu, pentru că … alcoolul de 90 de grade s-a dovedit a fi … diluat.

Vi s-a întâmplat să vină părinți să vă spună ce le-au povestit copiii despre activitățile la care au participat?

Părinții elevilor au fost extrem de încântați de această activitate, considerând-o ca bine-venită, prin care copiii să facă primii pași spre experiența științifică sub o formă atât de interesantă.

BILANȚ DE “EXPERIENȚĂ ȘTIINȚESCU”

Cum v-a ajutat experiența asta?

M-a convins, chiar dacă nu mai era cazul, că atunci când vin la școală, elevii ar trebui să gândească ceva de genul:  „Eu aștept cu sufletul la gură să văd ce o să facem până în ultima zi de ȘTIINȚESCU.” (Meșter Andrei, clasa a III-a)

Ați avut vreo revelație în cadrul proiectului?

S-ar putea spune și asta, întrucât copiii au lucrat atât de „serios”: „… eu și colegele mele l-am construit pe „Bobiță”, un roboțel năzdrăvan care cântă, merge pe roți, are telecomandă șic. L-am construit mai greu, dar am reușit!” (Berindea Tania, clasa a III-a).

Ce-ați face altfel, dacă ar fi să aplicați din nou?

În primul rând aș … APLICA, iar apoi, cred că mai multe sponsorizări n-ar strica, pentru că la 32 de elevi de multe ai nevoie …

Ați recomanda și altora să aplice la Fondul Științescu?

Daaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!

VIITORUL ȘTIINȚESCU

Cum credeți că s-ar putea dezvolta programul în anii care urmează – și ce credeți că ar trebui să se întâmple pentru ca el să se transforme într-o mișcare a comunității?

VOINȚĂ, VOINȚĂ și iar VOINȚĂ!

Dacă s-a putut „Dați un leu pentru Ateneu!”, de ce nu s-ar putea și pentru „Științescu”? Cred că dacă lumea ar fi sensibilizată/conștientizată mai mult, multe s-ar putea face …

Știți pe cineva care-ar fi dispus să dea o mână de ajutor ediției viitoare?

Cei care m-au ajutat până acum o vor face și-n continuare, dar mă voi strădui să mai adaug și alții la „lista” mea.

Sursa foto: Longplay

Liliana Avarvarei – Științe și Gastronomie
Ciprian Branea – Proiect Experimentarium