Un profesor de matematică biciclist convins, pune muzică clasică în timpul orelor, își îndrăgește porecla și face tot ce-i stă în putință pentru a-și apropia elevii de materie.
De Elena Văduva
Cătălin Ciupală și-a trăit toți cei 43 de ani în Brașov. Tatăl lui, inginer de meserie și un mare iubitor al științelor exacte, a vrut să-și îndrume cei doi fii spre medicină. Le-a insuflat mereu ideea că trebuie să facă în viață lucruri care să-i ajute pe ceilalți. Asta era calea spre a duce o viață fericită. Cătălin a fost convins că va studia medicina, dar după ce a intrat la Colegiul Național ,,Dr. Ioan Meșotă”, l-a întâlnit pe ,,Lordul”, un profesor de matematică rigid care i-a stârnit pasiunea pentru materie. Lordul era foarte calm și nu dădea note bune. Toți elevii se temeau de el, mai puțin Cătălin care lua mereu cele mai mari note la lucrările dificile ale profesorului.
Călcând pe urmele fratelui său mai mare, Cătălin a intrat la Facultatea de Matematică din cadrul Universității Transilvania. Acolo spune că s-a simțit cu adevărat împlinit și a realizat cât de eficient este de fapt să știi matematică. Dacă reușești să rezolvi probleme foarte grele și să-ți dezvolți o gândire logică, poți să faci aproape orice, crede profesorul. Cătălin făcea tone de analize matematice pe săptămână, se întâlnea zilnic cu abstractul și încerca să-l înțeleagă. Drumul spre catedră i s-a părut cât se poate de natural. Voia să dea mai departe ce învățase, să urmeze sfatul tatălui de a ajuta pentru a se simți împlinit. Așa că a dat admiterea pentru învățământul preuniversitar și a luat cea mai mare notă din județul Brașov. Astfel a putut să-și aleagă liceul unde să profeseze și asta a fost una dintre cele mai mari satisfacții trăite. A predat opt ani la Colegiul Național de Informatică ,,Grigore Moisil.
În 2005, imediat după ce și-a dat doctoratul în geometrie, Cătălin s-a transferat la Colegiul Național ,,Andrei Șaguna”, acolo unde preda matematică și fratele lui mai mare. Spune că a fi profesor la Șaguna este echivalentul cu a fi profesor universitar. E unul dintre cele mai bune licee din România și simți asta încă de când pășești în clădirea solidă și înaltă. La intrare ești întâmpinat de busturile fondatorilor. Aici și-au susținut bacalaureatul Lucian Blaga, Titu Maiorescu și Octavian Goga. De la înființarea școlii (1866) și până astăzi, 49 de profesori și elevi ai liceului au fost incluși în Academia Română. Nu oricine poate purta uniforma albastru închis cu inițialele școlii brodate cu auriu în piept. Media de admitere cu care poți ajunge în sălile înalte ale școlii, unele dintre ele monument istoric, nu trebuie să fie mai mică de 9,60. Pe lângă prestigiul liceului, șaguniștii se bucură și de multe activități extra, cum ar fi Uniforma Altfel, un eveniment inițiat de profesorii de engleză, când elevii vin la școală îmbrăcați în costume populare, sau participarea la Concursul de matematică avansată STYM (Șaguna Tournament of Young Mathematicians).
La sfârșitul lui 2016, Cătălin a văzut un anunț despre lansarea programului de finanțare Științescu Brașov. I-a povestit și fratelui său despre oportunitate. Amândoi știau că proiectele axate pe știință sunt privite cu dezinteres de elevi, dar Cătălin a urmărit cu atenție informațiile despre program. Știa că un proiect bun poate ridica bariere. Motivul pentru care există o prăpastie atât de adâncă între copii și matematică, fizică sau chimie este abstractul și felul inabordabil în care îl îmbracă școala, crede Cătălin. ,,Când aud de chimie, parcă deja le miroase urât. Când aud de fizică, la fel. Nu mai zic de matematică”, spune el.
La începutul lui 2017, Cătălin a organizat o întâlnire cu alți trei profesori, printre care se număra și fratele său. Așa s-a născut ,,Laboratorul interdisciplinar de matematică și științe – Maths&Science”.
Proiectul finanțat prin Fondul Științescu Brașov a adus la Șaguna un canal de YouTube și un laborator de matematică. Elevii și profesorii au realizat până în prezent 93 de videoclipuri. Toate au în jur de un minut și jumătate și prezintă rezolvarea unor probleme de matematică. Mâinile și vocile celor care rezolvă exercițiile sunt mereu diferite și aparțin chiar elevilor din liceu. Cătălin a avut nu o dată surpriza ca unii elevi să se descurce mult mai bine în lucrări după ce au urmărit explicațiile colegilor. Așa s-a convins că e mult mai ușor pentru un copil să învețe dacă aude și vede tot un copil explicând.
Unul dintre concursurile la care Cătălin participă anual cu elevii este STYM, o competiție organizată de liceu care mizează pe dezvoltarea spiritului de echipă. Echipe de patru membri trebuie să conceapă un articol științific pe baza unei probleme de matematică date. Elevii își schimbă apoi articolele între ei și fiecare trebuie să găsească greșeli și să scrie un raport despre lucrarea celeilalte echipe. În etapa finală, elevii se strâng buluc în sala de festivități a școlii și își prezinte articolele, dar și greșelile găsite în cele ale colegilor.
Premiul pentru care se duelează echipele este o colecție de cărți, cumpărate acum prin fondul Științescu. Și nu, nu este vorba de veșnicele culegeri de matematică pe care le primești dacă iei premiul I în generală. Cătălin nu crede că este în regulă ca elevii să primească bani pentru performanță, dar nici nu vrea să îi încarce cu probleme din culegeri. Are școala destule. În schimb, elevii primesc cărți precum ,,Scurtă istorie a timpului” de Stephen W. Hawking sau ,,Inventarea și descoperirea particulei lui Dumnezeu” de Jim Baggott. Cărți care să-i ajute să gândească, să-și pună întrebări.
Laboratorul de matematică a fost conceput pentru a-i ajuta pe elevi să se apropie mai mult de materia atât de temută. Cătălin a cumpărat polistiren roz și a făcut împreună cu elevii piramide, conuri de piramide și alte figuri geometrice folosindu-se de bețișoare, lipici și cutter. Profesorului îi place să se pună la aceeași masă de lucru cu copiii și să le lanseze provocări. Poate că nu toate formele geometrice le ies perfecte, dar cei care le construiesc ajung să le înțeleagă, iar Cătălin crede că asta este de fapt misiunea lui. Menirea unui profesor, crede el, nu este aceea de a corecta lucrări, de a veni la școală să vorbească neîntrerupt o oră și apoi de a se întoarce acasă obosit și morocănos. Un profesor ar trebui să stea printre elevi și să fie prezent când o face. Crede că un profesor de matematică nu este cel care vine cu problemele, le așterne pe tablă și așteaptă ca elevul să se încurce..
Poate de aceea elevii l-au poreclit Ciupi și au lăsat atât de multe comentarii pozitive despre el pe site-ul calificative.ro. Le e simpatic și pentru că, de trei ani, Ciupi vine doar cu bicicleta la liceu, indiferent de vreme. A făcut schimbarea asta după ce a realizat cât de importantă este de fapt mișcarea, dar și pentru că stătea foarte mult în trafic. Ar vrea să implementeze și în școală o zi a mersului pe jos, pentru că oricând este loc de și mai multe activități la Șaguna. Elevii spun că învață matematica mult mai ușor atunci când îl au ca profesor și că notele bune nu mai par atât de inaccesibile. Le plac zilele când Cătălin le pune muzică clasică la ore pentru relaxare și îi lasă și pe ei să aleagă melodii. Motivul pentru care profesorul face această schimbare în cadrul orelor este același pentru care și-a înscris ambele fiice la cursuri de pian: a vrut să le lasă să experimenteze domenii cât mai diverse.
Ana, fiica cea mare a lui Cătălin, este în clasa a X-a la Șaguna, și cântă și în fanfara liceului. Tatăl ei crede că un copil nu trebuie împins prea mult de la spate atunci când pleacă în viață și că are nevoie de mai multe opțiuni ca să poată lua o decizie înțeleaptă. Să fii liber înseamnă să ai posibilitatea să alegi. Fie că va fi muzică, matematică sau orice altceva ar apărea pe drum, Cătălin își dorește că fiica lui să ia o decizie singură și să nu o regrete. Maria, care e în clasa a VII-a a studiat și ea pian, dar momentan preferă lumea construcțiilor și este mai mereu cu pistolul de lipit în mână. Ea este cea care l-a sfătuit pe Cătălin că ar fi mai bine ca formele geometrice să fie construite chiar de elevi.
Pe lângă videoclipuri, laboratorul de matematică și concursurile școlare, Cătălin a mai implementat în liceu și mini-conferințe, adică întâlniri mai puțin formale, dincolo de teoreme și calcule, la care elevii să poată pune întrebări și să guste puțin din lumea dincolo de programa școlară. Primul vorbitor a fost Dragoș, un elev chiar din liceu, care le-a povestit despre design grafic și despre intro-ul pe care l-a realizat pentru televiziunea liceului. Acum Cătălin caută un vorbitor potrivit care să țină o prezentare despre teoria codurilor, căci știe că subiectul este de mare interes printre puști.
Unul din marile motive care l-au împins pe Cătălin să fie atât de implicat în a gândi activități și dincolo de orele de matematică pe care le predă, este că simte că se creează o prăpastie prea mare între elevi și materie. Crede că programa școlară ar trebui adaptată, pentru că vremurile se schimbă repede și odată cu ele și copiii au alte nevoi și trebuie momiți altfel. Singurele căi prin care crede că poate umple golurile căscate de pasivitatea altor cadre didactice și de hibele sistemului de învățământ sunt cârpirea și adaptarea. Cârpirea problemelor deja existente și adaptarea materiei în funcție de nevoile elevului, dar și de evoluția tehnologică. Pentru asta rămâne Cătălin mereu alert, gata să găsească o nouă cale pentru împrietenirea cu abstractul.
Sursa foto: Fundația Comunitară Brașov, Paginile de Facebook: Cătălin Ciupală, Laboratorul de Maths&Science Științescu Brașov , Clubmate Șaguna.
