Deși științele pot fi un domeniu de învățare absolut spectaculos, de cele mai multe ori sunt predate cu creta pe tablă
21/05/2018
Alina Kasprovschi: Deși științele pot fi un domeniu de învățare absolut spectaculos, de cele mai multe ori sunt predate cu creta pe tablă

Așa a pornit Fondul Științescu, acum 3 ani. Din frustrarea cu care ne-am luptat mulți dintre noi la școală și întrebarea care venea alături de ea: la ce ne folosesc nouă lucrurile astea? Dacă formulele complicate sunt acompaniate de experimente practice, știința devine interesantă pentru toți copiii, nu doar pentru olimpici. Și când copiii sunt lăsați să descopere singuri ceea ce îi interesează și nu mai așteaptă să li se spună ce să facă, capătă încredere în sine, spune Alina Kasprovschi, Director Executiv Fundația Comunitară București. 

Fondul Științescu are proiecte dedicate astronomiei, luminii, apei, chimiei pietrelor prețioase și semiprețioase, un cerc interdisciplinar de fizică, chimie, biologie, în care elevii au lucrat împreună, au investigat și au descoperit fenomene din viața de zi cu zi, precum și un târg de știință, unde copiii au lucrat  în echipe experimente de știință și apoi, le-au prezentat public într-un târg de știință. Și încearcă să facă diferența între „urăsc științele” și ”hm, e interesant ce se întâmplă aici, mi-ar plăcea să lucrez și eu în domeniu când voi fi mare”.

 

Ideea

Fondul Științescu a apărut în 2014-2015, dintr-un parteneriat între Federația Fundațiilor Comunitare din România și Romanian American Foundation. La început, se numea „Programul de stimulare a educației STEM în comunitățile locale” – nu ne gândeam la momentul respectiv că poate avea un nume și identitatea jucăușă pe care i le-am dat mai târziu.

Fondul pornea dintr-o frustrare pe care am experimentat-o probabil cu toții în anii de școală: deși științele pot fi un domeniu de învățare absolut spectaculos, de cele mai multe ori sunt predate cu creta pe tablă, într-un mod abstract, din care copiii nu înțeleg aproape deloc relevanța pentru viața reală.

Ne doream să găsim acei educatori (fie ei profesori, părinți, voluntari într-un ONG) care să poată să transmită copiilor pasiunea pentru științe, și să îi susținem să își pună proiectele în practică.

Dincolo de bucuria de a învăța, miza pentru Fondul Științescu e însă mult mai mare. Așa cum arată acum lumea noastră, o țară nu mai poate progresa fără știință și tehnnologie – ori, în România, numărul copiilor care obțin rezultate bune la evaluările standard de știință este foarte mic.

Cine va duce România înainte prin știință și tehnologie, și cum putem noi contribui la creșterea acestor viitori adulți, asta e tema mai amplă a existenței acestui fond, dincolo de sclipirea din ochii copiilor când fac un experiment, își exersează gândirea critică sau învață să programeze?

Foto: Gabriela Cuzepan 

Fondul de finanțare a pornit și ca un pariu pentru fundațiile comunitare cu ele însele. Putem să găsim destulă susținere în orașele noastre pentru ca acest proiect să se întâmple? Putem să găsim donatori care să îl susțină (pentru că Romanian American Foundation oferă jumătate din banii necesari, cu condiția ca cealaltă jumătate să fie strânsă local), putem să găsim oameni cu inițiativă în educație care să aplice, putem să găsim copii interesați să participe? Și de trei ani încoace, uneori cu greu, am reușit să facem aceste lucruri să se întâmple.

 

Evoluție

Am început proiectul pilot în 2015, cu patru fundații comunitare – București, Cluj, Iași și Sibiu. Fondul a avut succes în aceste comunități, și în mod interesant a arătat altfel pentru fiecare oraș, după profilul și oportunitățile locale. Așa că, din 2016 și până azi, Fondul Științescu s-a tot extins, până când a atins 14 fundații comunitare în 2018.

Foto: Gabriela Cuzepan 

Am construit identitatea Științescu de la început – ne-am dat seama că programul nu poate să arate abstract, oengistic, dacă vrem ca el să promoveze coolness-ul și concretețea. Numele a apărut din grupul celor patru prime fundații comunitare și a transformat fondul de finanțare într-un personaj jucăuș și foarte românesc – Științescu.

Ne-am dat seama rapid că, în loc să îi dezvoltăm patru identități, putem lucra de la început la o identitate națională unică, sub care să lăsăm loc pentru particularitățile locale. Suntem foarte atenți ca programul să nu se transforme într-o franciză, pentru că una din valorile fundațiilor comunitare este adaptarea la contextul local. Și până la urmă, cum putem vorbi despre inițiativă, dacă tot ce ai de facut este să aplici o rețetă fixă?

Așa cum promovăm experimentul în Fond, la fel am experimentat cu Științescu și am învățat unii de la alții, de la un oraș la altul. Am testat diverse mecanisme de a strânge bani pentru proiect, de la sponsorizări ale companiilor până la evenimente sportive de strângere de fonduri.

Și așa au apărut, din nevoile și oportunitățile locale, extensii ale brandului – Științescu Jr, care dă micro-finanțări către copii pentru a-și pune propriile proiecte în practică, Științescu Hub Sibiu și Brașov Steam Hub, ca spații unde pot avea loc mai multe inițiative de educație pentru științe.

 

Cea mai grea parte

Partea care ne dă cele mai multe emoții, de toate felurile, e atunci când așteptăm răspunsul comunității la propunerea noastră. De fiecare dată când începem o ediție nouă, pornim de la zero – nu știm dacă vom găsi banii de finanțare, și apoi nu știm dacă vom găsi proiecte de calitate pe care să le susținem. Dar e parte din munca noastră la fundația comunitară – existăm doar dacă avem donatori și avem inițiative locale pe care să le susținem.

 

Reacții

Științescu face parte dintr-o tendință din ce în ce mai puternică de a coagula forțe alternative pentru educație și pentru educația în domeniul științei. Vedem în jurul nostru Coaliția pentru educație, Teach for Romania, Nație pentru educație, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, Asociația Techsoup și foarte multe inițiative locale mici – unele foarte mici, pur și simplu un profesor care are pasiunea și determinarea de a face mai multe decât cere programa la ore.

Așa că există suficient de multă energie și entuziasm din comunități pentru ca programul să meargă înainte cu pânzele întinse.

 

Ce fel de copii vin la Fondul Știintescu

Ne interesează în mod special copiii de la ciclul gimnazial, pentru că atunci ei interacționează pentru prima dată cu concepte foarte abstracte de științe, și e momentul în care cu toții am decis dacă iubim sau urâm științele. În intervalul de 10-14 ani luăm decizii care ne conduc apoi, aproape sigur, spre educație și apoi cariere umaniste sau realiste.

De când am desenat primele idei despre Științescu, ne-am propus să fie nu despre copii olimpici, ci despre copii medii, pentru care acest program poate face diferența între „urăsc științele” și ”hm, e interesant ce se întâmplă aici, mi-ar plăcea să lucrez și eu în domeniu când voi fi mare”.

Am văzut asta la București, acolo unde eu cunosc fondul de finanțare mai bine. Profesorii care au lucrat în ediția pilot au selectat în mod special copiii care nu erau deja înclinați spre performanță sau entuziasm. Și au văzut că, atunci când predai altfel, când le lași copiilor inițiativa și îi înveți pornind de la întrebările și curiozitățile lor, atunci când educația este foarte corelată cu viața de zi cu zi, entuziasmul apare.

Foto: Gabriela Cuzepan 

Îmi amintesc foarte bine cum o profesoară care a primit finanțare în prima ediție a Fondului Științescu București și-a propus să organizeze cu elevii ei un târg de științe și i-a stimulat să își caute singuri experimentele pe care îi interesează să le facă și să le prezinte.

Au fost câteva zile critice, în care copiii veneau la ea și îi cereau să aleagă ea un experiment – pentru că ei pur și simplu nu aveau practica inițiativei la școală. Și profesoara respectivă a rezistat, până când fiecare dintre participanți și-a luat inima în dinți și a gândit singur ce l-ar putea interesa.

E foarte interesant să vezi momentul când un copil își dă seama la școală că nu mai este acolo doar pentru dictare și ca să i se spună întruna ce să facă – ceva se aprinde în mintea acestor copii, și aș îndrăzni să spun că acel ceva rămâne acolo pe viață.

Aceeași profesoară a fost abordată de un copil care lua mereu cinci la orele ei, dar care își dorea să facă parte din târgul de științe. Copilul respectiv și-a crescut întâi de toate încrederea în sine, și apoi interesul și nivelul de cunoștințe, pentru simplul fapt că nu i s-a spus că locul lui nu e acolo, până când nu își îndreaptă notele.

Aceste mici victorii personale, dincolo de o schimbare macro greu de măsurat și de atribuit fondului de finanțare, sunt motivul pentru care Fondul Științescu există.

Părinții sunt foarte interesați de această oportunitate pentru copiii lor. În unele cazuri, în proiectele din prima ediție de la București, ei au fost foarte implicați în a influența profesorii să aplice. Ba chiar într-un caz, au scris și aplicația în numele unei profesoare; când am întâlnit-o la interviu, a fost evident că nu are nici dorința, nici capacitatea, de a duce proiectul la bun sfârșit, și nu l-am finanțat.

Dar la această ediție a Fondului la București, și în alte orașe, părinții pot primi ei înșiși finanțare, pentru că nu ne interesează ca educatorii să fie profesori cu adeverință, ci oameni pasionați de știință și deciși să își transmită pasiunea mai departe. De asemenea, în ediția de anul acesta nu ne mai concentrăm doar pe copiii de gimnaziu, ci am extins grupul țintă și către școali primare și licee din București.

 

Promovare

Noi, cu Fondul Științescu București ne-am promovat prin Facebook și direct (e-mail, telefoane) către organizațiile și persoanele interesate de zona educației STEM pe care le cunoaștem, precum și prin organizații partenere și prietene care desfășoară și ele activități de educație sau tehnologie și au propria rețea prin care au dat mai departe informația despre Științescu.

În țară, fundațiile comunitare apelează și la Inspectoratele școlare sau fac conferințe de presă.

 

Proiecte importante

La prima ediție din anul 2015 – 2016, am susținut opt proiecte din cinci școli gimnaziale din București. Au fost proiecte care au vizat cooperarea interdisciplinară a profesorilor de științe exacte pentru a dezvolta activități de învățare pentru copii bazate pe experimente și transpunerea conceptelor teoretice din științe în proiecte practice.

Au fost proiecte dedicate astronomiei, luminii, apei, chimiei pietrelor prețioase și semiprețioase, un cerc interdisciplinar de fizică, chimie, biologie, în care elevii au lucrat împreună, au investigat și au descoperit fenomene din viața de zi cu zi, precum și un târg de știință, unde copiii au lucrat  în echipe experimente de știință și apoi, le-au prezentat public într-un târg de știință.

În acest moment, suntem la ediția a doua, încă în faza de primire a aplicaților pentru proiecte. Până la jumătatea lui iunie vom avea proiectele selectate pentru finanțare.

Anul acesta am încurajat aplicanții mai mult în zona folosirii tehnologiei și ne așteptăm să primim mai multe proiecte legate de robotică, coding, IoT, 3D printing.

Sursa: Iqads

Săptămâna Roboticii
Săptămâna Roboticii. 16 – 25 noiembrie 2018
BACĂU
Proiecte Științescu 2017-2018